Ia-o de la capat!

Imi vine sa imi iau campii. Sa plec, sa incep o noua viata, sa nu mai cunosc pe nimeni, sa ma redefinesc. Parca e asa ca o nevoie de aer proaspat, de ceva nou... poate am ajuns intr-un punct in care nu mai imi place de mine.
Mai auzeam cum ca atunci cand nu iti mai place unde esti e datorita faptului ca tu te-ai schimbat, nu neaparat cei din jur. Si da, pot sa accept asta; dar daca iar o iau de la capat si caut schimbari in interior, o sa imi petrec viata incercand sa ma tot schimb pe dinauntru si cine stie unde ajung...
Ce e asta? Ai mei imi zic ca m-am schimbat, eu ma simt nemultumita, nu imi gasesc locul, parca de oameni m-am distantat... ce drac sa fac?
Nu am idee de unde sa apuc lucrurile.... de aia zic... o iau de la capat undeva. Singura. Alte preocupari. Alt job. Blonda :)) Fara telefon sau orice alt mijloc de comunicare timp de vro' 6 luni. Alt nume? ...hmm... cred ca asta e singuru care l-as pastra in momentul asta... ca sunt totusi eu. Dar un alt eu... imi vine asa sa ma apuc sa jonglez cu personalitatea. De exemplu sa ma transform intr-un om cumpatat. Calm. Rational. Oare se poate? Oare o sa fiu mai impacata?
Sa ma calugaresc? Sa ma duc la un psiholog? Sa inghit in sec si sa trec peste efuziunile astea tineresti? Nu, ca inca nu-s mamaie :D
Hai sa vedem de ce sunt in stare... am pana la sfarsitul anului de facut schimbarea majora! Dupa dead-line-ul asta, ma auto-proclam un loser! :))
...desi imi zicea cineva aseara, ca nici macar loser nu pot fi...cica mai am de facut niste chestii ca sa intru in categoria asta! :))