Monday, February 15, 2010

Slovacia

Acum ca fusei la slovaci de 2 ori in scopuri de dat jmechera pe placa, imi dau si io cu o parere avizata. Fain, dom'le, fain. Cel mai bun raport pret/conditii... la Krompachy. Mai e si Jasna, cea mai mare statiune a lor. Am inteles ca e beton, foarte faine conditii spre Austria... ramane de vazut, ca nu am fost inca.
In drum, am oprit in Kosice. Oras frumos pentru cat de mic e (approx cat Oradea), cu traditie in maratoane. La o plimbare prin centru, o biserica mai mica si una mai mare in stil gotic pe o pietonala cu cladiri misto stanga dreapta si un muzeu subteran cu acoperisul deschis catre pietonala de deasupra dau un aer foarte dragutz fata de ce ma asteptam. Magazine de bijuterii, de echipamente sportive si baruri/restaurante cochete cu un aer aparte, o atmosfera degajata si servicii bune. De mancat in Kosice (Slovacia in general): supe!! Multe, multe supe! Am incercat supa de ceapa cu crutoane- buun; supa de usturoi cu crutoane- buuun; supa crema de ciuperci - o ador, dar a fost cam grea; de incercat pe viitor: supa de sfecla. A, da... si bere. E buna, e ieftina, e servita in baruri faine. Singura mica problem: nimeni nu vorbeste engleza. Cam nici o boaba, asa :)) - ca sa fie totul mai interesant. Probabil si din cauza ca toate canalele le sunt voiced-over si nu subtitrate... poti incerca o combinatie de rusa, italiana si germana... n-au mijloace, dar au vointa :))
Partii late, bine intretinute la Krompachy, deschise toate. Teleschiuri la discretie, telescaun mai lent dar mai sigur(pentru cei care nu stiu sa coboare cu placa legata de un singur picior recomand urcatul cu telescaunu cu paca in brate, in loc de aruncatul pe burta cu teleschiul trecut pe deasupra capului :) ), coada aproape inexistenta la mijloacele de urcat - e drept ca in week-end e mai plin si la parcare si la teleski si la cabanele de pe partie. Ski pass - 17 E/zi, partia batuta misto, tunuri de zapada functionau continuu. Multe cabanutze pe partie, lume relaxata, multe casute cu camere de cazare la mijlocul partiei, la baza partiei si la vreo 700m de partie (asa am stat noi cu 10E/pers/noapte). Bere buna pe partie - 1Eur :) - ieeei!
Si also misto - vedeai asa din cand in cand, cate un amator de sporturi de iarna cum scoate sticlutza de juma de litru de rom/palinca/alte tarii din buzunaru de la piept si sa se mai incalzeasca - in special gagici! :)) Evident, m-am dat si eu dupa acest obicei :D - ajuta foarte mult si la caldura si la cazaturi (zambete in loc de lacrimi) si si la pierdut timpu' in telescaun.
Pe partie se observau multi profesionisti ai sporturilor de iarna. De la miscari pana la echipament, se observau slovaci ca fiind amatori bine pregatiti ai skiului si snowboardului. Multe scoli si de ski, si de snowboard- din nou te incearca rusinea cand aluneca un pusti cu viteza luminii pe langa tine, sictirit de cat de usor e sa te dai :) ... daca vezi vreunu mai impiedicat pe partie e clar: e ungur! :))
Per total o foarte misto experienta, mult mai faina decat in Romania din pacate.

Monday, August 31, 2009

Familia

Familia e data. Nu prea ai ce face: o ai, fie ca vrei fie ca nu vrei, nu o alegi, o ai si punct. Daca o renegi, dezvolti sigur ceva frustrari subconstiente, iar ca sa o accepti trebuie sa fii un om deosebit, puternic, realist sau doar miserupist. Oricum ai lua-o, de la familie pornesc multe. Prea multe.
Sa stai cu familia data poate sa fie conforting; dar de cele mai multe ori e extraordinar de agasant. Nu numai iti faci fatza propriilor ganduri/idealuri/frustrai/scari de valori, dar fiind parte din familia data, mai ai un set la care trebuie sa te supui. Ca dupa cum spuneam, sa te dezici de ele e un lucru ce doar anumiti oameni reusesc sa faca. Cum? Vreau sa-mi spuna si mie cineva cum faci sa te scuturi, sa te descotorosesti de toate principiile/idealuri/frustrari care ti le-au insuflat cei mai apropiati oameni de pe pamant, aia care "te-au spalat de cacat cand erai mic" (cand esti mai mare, tot ei te umplu inapoi), de aia care stii ca iti vor binele neconditionat, de aia care te-au creat (sperand dupa chipul si asemanarea lor)?
Si daca nu ai iesit dupa chipul si asemanarea lor? Si daca nu esti ca EI? Si daca le vrei binele, si nu vrei sa ii ranesti, dar nu vrei nici sa devii ca ei, ca nu ti se pare cea mai buna optiune?
Ce facem? Pornind de la familia data, zburam, ne facem locu nostru in lume si mai apoi ne facem noi familia noastra: cu oameni care ii alegem, oameni care ii formam mai apoi dupa chipul si asemanarea noastra pentru a putea sa le imprimam (direct pe creier daca se poate) neimplinirile noastre, visele noastre, si inca cateva principii traditionale mostenite de la familia veche. Splendid!
Ajungi in viata asta cu atatea chestii date. Raman foarte putine de descoperit, pentru ca nu sunt foarte multe necunoscute in ecuatie. Viata e o ecuatie simpla... din start multe chestii sunt date; spre exemplu stii, stii sigur ca vei muri. Stii finalu!! Adica ca la o carte la care ii stii finalu, poate sa fie fun si interesant de citit, dar sincer cand stii finalu, s-ar putea sa ti se puna pata sa nu mai ai chef sa o citesti. Adica... au mai citit si altii carti.... si ai atatea pareri diferite si atatea carti plictisitoare, triste sau de-a dreptul oribile incat ti se face frica sa mai si incerci sa citesti... Nu stiu altii cum sunt, da' pe mine ma apuca o frica uneori sa imi citesc cartea de ma paralizeaza. Stiu ca frica e cel mai mare inhibitor al mintii, si intotdeauna am avut impresia despre mine ca-s curajoasa, dar pur si simplu uneori ma apuca o frica amestecata cu lehamite de nu-mi vine sa-mi citesc cartea. Grav!!
Dragi parinti din lumea-ntreaga, lasati-va copii sa supravietuiasca. Ajutati-i sa fie ei. Bucurati-va cand va contrazic, cand fac invers de cum le-ati zis. Mangaiati-i cand au cazut, lasati-i sa se ridice singuri si bucurati-va cand au reusit. Punct. Nu te mai baga in viata lui, nu-l mai ghida oricat de destept si de experimentat ai fi. Ca daca erai tu ala cel mai destept, stiai cum sa faci sa iasa totu bine. Dar nu ai reusit. Ca sigur este o problema; ergo nu ai gast solutia, deci da-i si lui o sansa sa incerce sa o gaseasca.
Prin asta imi scot din cap si de pe suflet toate greutatile de plumb care te trag spre idealul ala inchipuit de parinti. Stiu ca se vor bucura cand ma vor vedea multumita de mine, asa ca nu imi pasa ca nu voi fi asa cum vor ei. Stiu io mai bine :))

Friday, June 5, 2009

E greu sa stai cu parintii dupa 7 ani de pauza. E greu sa iti redefinesti viata, sa-i dai o noua directie. E greu sa devii un plangacios fricos la 25 de ani. E de-a dreptul jenant. Dar no!
Care e prima chestie care il intrebi pe/ despre un om cand iti e prezentat? Ce faci/ Cu ce te ocupi? Si el/ea iti va raspunde cu profesia lui/ei. De ce? Sincer. De ce? Adica nu pot sa zic... "Uite, ma ocupa cu satisfacerea propriilor placeri zi de zi :)" Sau "Ma ocup cu cautatul frumosului in fiecare actiune a mea." Sau "Fac tot ce-mi vine in minte ca sa rad si sa ma distrez."
Omu e definit prin munca lui? Si ce conotatie a capatat munca in zilele noastre? Nu imi vine sa cred ca dupa doar 2-3 ani de munca ca si angajat, imi vine atat de greu sa imi schimb mentalitatea spre idee de liber-profesionist sau "propriul angajat". Trebuie sa te disciplinezi mult mai bine, scopurile si directia trebuie sa fie mult mai clara si suficient de pregnante acestea doua astfel incat sa te motiveze sa tragi pt ele.
Trebuie sa muncesc in primul rand la conceptie... Chiar daca pare greu (incerc sa ma incurajez singura), trebuie sa imi modelez mintea asa cum o vreau. Frica, ne-frica, trebuie sa risc statutul social de ne-angajat si sa vad cum si daca poate fi cea mai buna solutie.
"Organizare" e cuvantu'. N-a fost niciodata punctu meu forte, dar rezolvam. Musai. Sa vizualizam viitorul, asa cum il vrem, si prin metoda "backtracking", actualizam "cash-flow-rile" de beneficii din viitor si obtinem solutia salvatoare pentru o viata bine traita. Adauga elementul neprevazut (a.k.a. conjunctura exterioara ce poate sa iti schimbe cu 180 grade planul) si obtii realitatea viitoare :)
In concluzie, e misto sa te lupti cu destinu, sa ai impresia ca iti dictezi viata si sa constati la o privire mai in detaliu ca cele mai importante lucruri nu sunt printre cele care ti le-ai planificat tu.
Fa un exercitiu. O excursie/party/orice chestie care ti-a facut super placere... care iti vine in minte.... si care te-a entuziasmat mai mult... una planificata bine dinainte? sau cea (mai mult sau mai putin) spontana? Incerc sa concep faptu' ca exista si oameni foarte rationali la care le ies mai bine chestiile planificate... Nope, sorry. Nu concep :)
Deci: Enjoy!

Wednesday, December 3, 2008

Light

You look around for stimulation,
There's hardly any excitation;
Where you should find a ray of light,
There seems to be no day, just night.

If only one could find the hope,
I don't mean Jesus, nor the Pope,
But in some corner of one's mind,
We just might leave our fears behind.

You & I

I wish... maybe one day...
I hope I can, I think I may
You to be gone, to be away
You to be happy. Me? Find my way.

Each flower on its own

The flower, here, has opened now
To feel her light go out... drop by drop
She needs for her to take one vow
And not like this, ever, to open up.

Tormented in and out with every question,
To see each thing that finds its very place,
To see the world, the people all in motion
I just want out... out to escape this maze.

What in this life are we supposed to be?
To do, to feel? Should we allow right now,
The flow to carry us away? Is it just me
The one not here, the one left down?

Just like the flower, will we die of cold?
Will we rise up again with every spring?
Or is it just that we become so old,
And realize our lives have more than just one string?

Still there is one thing left to say
The flower blooms, then fades away
Just as it made its peace alone,
We, each, can hope to find a place called "home".

And even though sometimes it's lost,
The light has not gone out without a trace.
Please, keep the hope and try the most,
And might find out your home has stayed in place.

Wednesday, November 12, 2008

Sondaj 2

Pornind de la sondajul anterior, si gandindu-ma ca acest sondaj ar fi mai util pentru a ne forma o parere despre ce se intampla in jurul nostru. Evident e unul limitat, dar totusi... poate ajungem la o imagine mai generala... celalalt e pt uz propriu.

Deci aceleasi intrebari:
1.Ce te vezi facand in viitor... gen preocupare principala/job/menire in viata?
  • muzica
  • planificand viitorul si mai indepartat :)
  • de toate... carpe diem
  • nu zice anonima :)
  • nu zice
  • familia si prietenii sunt pe primul loc, dar medic veterinar suna bine
  • office work si investit la bursa
  • impartit si echilibrat intre copii, orele de profesoara, afacere proprie, agrement, hobbies, tot tot!!
  • ceva pentru a ajuta oamenii, ceva neconventional
2.Ce crezi ca ar trebui sa mai schimbi la tine... in bine... sau nu numai?
  • mai multa incredere in mine
  • nu stiu
  • mai multa incredere in mine, mai putin oscilatii
  • mai mult echilibru, mai putina vehementa
  • mai putin extremism, mai putina introvertire
  • mai multa nesimtire si tupeu (hai in Bucuresti! :) )
  • mai mult interes in lucrurile in care sunt implicat
  • mai mult curaj, mai putina teama de a nu fi acceptata, sa ma las de fumat, de baut
  • mai mult "cojones"
Cred ca e interesant sa vezi cam ce are lumea in cap, ce planuri are... ce isi doreste... intr-o anumita categorie de varsta... intre 20 si 30 de ani.
Poate fi luata ca o bucatica din ce se intmpla in anul 2008, in Romania in mintea unor tineri... si daca citeste cineva peste 1000 de ani chestia asta... ar fi tare :D

... sunt surprinsa sa vad ca lumea nu e atat de deschisa la acest sondaj, cu toate ca e anonim... hmm...
Un participant la sondaj m-a intrebat exact asa: "dar dc nu vor sa vb despre ei? le e frica sa nu reuseasca ce isi propun sau visul lor e prea mare ca sa il realizeze? sau daca spun cu voce tare nu se mai indeplineste?" ... interesant punct de vedere :)
Poate totusi nu le place sa share asta... e ok, respectam asta. Nu are rost sa fortam intimitatea, ca oricum probabil am primi bullshit si nu ar mai avea rost!